Acel moment, când poţi spune: "te iubesc"

Îmi înmoi sufletul în fiinţa ta
Îl las să absoarbă
gânduri chiar şi sânge.
Nu mai mi-e teamă că l-aş frânge,
Mi-e teamă doar că n-ai mai exista.

Iubeşti, doar atunci când nu te mai gândeşti la alte posibilităţi - cum ar fi fost cu ea sau cu el, cum ar fi fost fără nimeni?... Există un moment, în care te eliberezi de toate aceste îndoieli. Devii uşor şi curat, iar o pace înnebunită de fericire îţi învăluie mereu sufletul. Simţi că poţi să-i spui "te iubesc", şi îţi doreşti să i-o spui tot mereu.

E jumătatea mea?

Trei întrebări pentru a afla dacă e jumătatea ta:

1. Eşti sincer faţă de tine şi faţă de partener, chiar şi atunci când aceasta implică dezvăluirea unor secrete care te fac să te ruşinezi? Sinceritatea nu trebuie să fie o obligaţie, ea trebuie să vină natural.
   
2. Vă vine uşor să comunicaţi şi puteţi vorbi ore în şir fără a vă simţi nemotivaţi sau a vă plictisi?
3. Primeşti putere din această relaţie iar partenerul simte acelaşi lucru?

Viaţă de plastic

Copil plictisit de jucăriile tale,
Ai regăsit azi, uitată sub pat,
Tristeţea tocită cu mâinile tale,
Şi urmele-adânci, ce ea ţi-a lăsat.

Rănile vechi se umplu cu sânge
Şi-ţi lacrimă ochiul adânc însetat;
Tot ce e nou, cu sete ai frânge
Dar tot nu-i destul pentru cât ţi-a furat.

Plăcere de plastic stăpână pe simţuri,
Un suflet vândut şi-un trup despuiat,
O foame de timp şi de convingeri,
Asta e tot, ce noul ţi-a dat.

Vorbeşti de iubirea de oameni
Prin masca ce-ţi şade ciudat,
Îns-a iubi, tu nu poţi pe nimeni,
Chiar şi pe tine-ai uitat.

Oare ce s-ar întâmpla...

... dacă am fi cu toţii dintr-o dată sinceri? Dacă am trece pe stradă pe lângă necunoscuţi şi am şti tot ce simt ei, iar ei ar şti tot ce simţim noi....

Cât de schimbată ar trebui să fie lumea asta atunci... deşi noi am fi aceiaşi...

bla bla, o astfel de împrejurare ne-ar schimba atât de mult! Nici măcar nu pot să-mi închipui aşa ceva. Asta fiindca nu e ceva real, nu de alta.

Cred că dacă organismul uman ar fi fost înzestrat cu telepatie, sau firea umană cu sinceritate, această caracteristică ne-ar fi schimbat atât de mult ca specie încât războaiele, religia, reclamele, ... nu ar mai fi existat.

Mă întreb cum ar fi fost atunci...

Generation gap

Pe acoperiş la Iulius Mol.

PARADA

Film Italia-Franţa-România, 2008

Un film dintre acelea care te fac să simţi, şi să te întrebi care e scopul acestei vieţi. Cât de importanţi sunt pentru tine oamenii?

Cel mai reuşit film dintre cele pe care le-am văzut până acum la TIFF 2009.

Toţi ceilalţi

Film Germania, 2009

Înfăţişează viaţa de cuplu supusă testului realităţii. Un prim plan asupra unei relaţii, care dă naştere la întrebări.

Cât timp vei continua să spui te iubesc atunci când faptele celuilalt te fac să suferi? Cât de viabilă este o relaţie în care cea mai puternică dar şi ascunsă dorinţă e de a schimba ceva din tine pentru a putea fi compatibil cu celălalt? Ce se întâmplă când discuţiile despre diferenţele de concepţie şi mod de viaţă sunt ocolite, iar relaţia continua pe pilot automat? Şi totuşi spui şi simţi că iubeşti...

Inexistenţa unei concluzii finale te loveşte în moalele capului şi rămâi în beznă în faţa complexităţii unui sentiment atât de controversat: dragostea.