miercuri, 1 iulie 2009

E jumătatea mea?

Trei întrebări pentru a afla dacă e jumătatea ta:

  1. Eşti sincer faţă de tine şi faţă de partener, chiar şi atunci când aceasta implică dezvăluirea unor secrete care te fac să te ruşinezi? Sinceritatea nu trebuie să fie o obligaţie, ea trebuie să vină natural.
  2. Vă vine uşor să comunicaţi şi puteţi vorbi ore în şir fără a vă simţi nemotivaţi sau a vă plictisi?
  3. Primeşti putere din această relaţie iar partenerul simte acelaşi lucru?

6 comentarii:

  1. Mica corectie la #2. "si puteti vorbi" e superfluu. Ar putea ramane "Vă vine uşor să comunicaţi ore în şir fără a vă simţi nemotivaţi sau a vă plictisi?"

    A vorbi nu e singurul fel de comunicare. Eu personal nu as mai simti relatia "de jumatate" daca ar deveni necesar sa vorbesc ore in sir pentru a comunica. Dar as putea comunica ore in sir folosind diverse combinatii de metode de comunicare.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da. Mă bucur că ai prins această subtilitate. A comunica cu jumătatea ta înseamnă mai mult decât a vorbi. Chiar dacă vă spuneţi cuvinte, cantitatea de informaţii, deşi mai mult cea de senzaţii şi sentimente transmise, e mult mai mare ca într-o simplă discuţie cu cineva. Vorbeşti şi ai senzaţia că eşti atât de bine înţeles şi o înţelegi atât de bine încât simpla comunicare te împlineşte.

    Probabil cele trei întrebări nu sunt formulate în forma cea mai fericită. Au forma cea mai bună pe care am găsit-o pe moment. Posibil chiar să mai trebuiasca adaugate încă o întrebare sau două. Însă o să tratez cu foarte mare stricteţe această problemă, nu aş vrea ca această încercare de a defini jumătatea unui om să cuprindă nimic mai mult de ceea ce e necesar şi suficient.

    Am avut feed back şi nepostat aici şi am impresia că fiecare are propria viziune asupra jumătaţii sale, sau cel puţin poate simţi foarte uşor neconcordanţele între ceea ce simte în subconştient şi definiţia mea.

    Mă bucură foarte tare că lumea nu mă aprobă ci mă contrazice sau cel puţin aduce completări. Nu am prea avut timp de când am postat articolul să discut cu lumea care s-a arătat interesată de subiect, dar o s-o fac cu prima ocazie. Şi nu o să încerc să conving pe nimeni de nimic, însă o să încerc să înţeleg părerea fiecăruia, căci fiecare trăieşte în propria realitate şi are propriile păreri. Apreciez asta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cele 3 lucruri care nu trebuie sa lipseasca dintr-o relatie...

    RăspundețiȘtergere
  4. Imi place comentariul tau "copil al iubirii". Ce imi place mai mult e senzatia ca ai avea ceva de adaugat, un anumit mister...

    Nu ne mai tine in suspans, spune ce ar mai trebui adaugat pentru a concepe reteta adevarata a jumatatii (recunosc eu nu am reusit sa-i dau inca gustul final) ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. tu descrii, de fapt, omul ideal dupa standardele contemporan-autohtone, care e deschis, constient de ceea ce poate face energia prost directionata/intentionata, care e puternic prin aceea ca nu e perfect si isi asuma asta. doar ca, observa ironia, am gasit jumatati care se inscriu in tiparul trasat de tine, dar care totusi nu-mi sunt jumatate. jumatatea te va implini inainte macar sa-ti aduci aminte ca aveai o lista de lucruri ce trebuiau implinite.
    nu-mi dau seama daca am fost coerenta. ceea ce voiam sa spun este ca nu-mi place lista ta, pentru ceea ce ea reprezinta. in rest, scrii asa cum as scrie si eu.

    RăspundețiȘtergere
  6. Înteleg pefect ironia ta si sunt foarte de acord cu ceea ce exprimi prin ea. Îmi place comentariul tau.

    Am ajuns sa scriu acest post, uimit find de căt de mult mă împlinea o persoană. Eram uimit de sinceritatea cu care o simţeam jumătatea mea. Încercam sa-mi explic de ce simt asta. Acum, mai mult ca atunci, cred că nu am surprins tot, că am încercat să sculptez cu un topor.

    RăspundețiȘtergere