luni, 14 decembrie 2009

Greşelile mele

Nu pot continua să fac greşeli! Aştept ca din fiecare greşeală să învăţ ceva iar următoarea să fie mai mică, şi tot aşa până greşelile vor ajunge neglijabile de la sine, fără nici un efort. Dar aşteptarea aceasta durează prea mult iar în acest timp nu sunt mândru de omul care trăieşte în acest corp. Chir dacă e foarte comod să aştepţi şi să nu faci nimic, dacă vreau să mă schimb trebuie să încep să nu mai fac "greşeli" nu să aştept să nu îmi mai vină să le fac.

Unele greşeli sunt necesare. Altfel cum ai şti că e o greşeală pentru tine dacă nu ai greşit măcar o singură dată?. Am subliniat greşeală pentru tine, fiindcă nu trebuie să te încrezi niciodată în ceea ce spun alţii, trebuie să experimentezi cu propria inteligenţă totul.

E greu să depui mereu efortul de a acţiona conştient în orice situaţie, de a lua o decizie conştientă şi a nu aborda mereu soluţia cea uşoară. Nu îmi doresc să continui să trăiesc luând deciziile uşoare fără a mă gândi doar vag la urmări. Am început să nu mai dau vina pe nimeni şi să fiu responsabil pentru ceea ce fac chiar atunci când greşesc. Nu pot să fiu decât mândru când reuşesc asta.

Nu ştiu dacă am greşit sau nu în seara aceasta - faţă de tine. Tot ceea ce ştiu e că îmi doresc să fiu lângă tine şi nu sunt mulţumit de cum sunt atunci când sunt departe. Dar nu sunt prea mulţumit de mine în general, aşa că ar trebui să termin cu scrisul despre asta şi să trec la fapte. De un lucru sunt însă tot mai sigur: tu eşti jumătatea mea. 

5 comentarii:

  1. N-a fost nimic din ce-a putut sa fie
    si tot ce-a fost sa fie, s-a sfarsit.
    Si nici nu va mai fi vre-o armonie,
    ca-n vremea cand ajunsem la zenit.

    Nimic din ce a fost, azi nu mai este,
    iar ce va fi candva, nu s-a aratat.
    Iar azi...e doar o umbra, o poveste,
    din tot ce-a fost candva...dar s-a schimbat.

    Si tot ce va fi maine-a fost odata,
    nimic nu va apare nou sub soare,
    caci vesnic se invarte-a vietii roata,
    desertaciune-i tot, de-i viu, sau moare!"

    Si totusi...ce-a fost ieri, te urmareste,
    o umbra a pierdutului trecut.
    Iar azi, sub ochii tai se vestejeste,
    de esti nebun sa pierzi si ce-ai avut!

    Iar de traiesti in vesnica asteptare,
    tanjind dupa ceva ce nu mai vine,
    priveste cum ziua trece si dispare
    si-n inima-ti raman numai suspine.

    Deci sfatul meu, de-l vrei e,
    ziua s-o traiesti cu bucurie,
    de parca n-a fost sa fie, nu va fi maine,
    ci doar un vesnic azi, daruit doar tie!"

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos şi trist.

    Mulţumesc pentru comentariu.

    RăspundețiȘtergere
  3. E un pas spre foarte bine ceea ce am citi...curajos sa recunosti ca esti nemultumit de tine insutzi si tinzi la ceva mai mult..curajos! Bafta! ai toate shansele sa cistigi batalia cu tine insuti :)numai ca fii atent - nici-un om nu va reusi never sa fie ideal in toate...importantza idealului in aceasta viatza este de a tinde spre...

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte de acord, miss Light, mai important decât destinaţia, e însăşi drumul. Drumul trebuie să-ţi aducă împlinire clipă de clipă. Fericirea nu trebuie să o proiectăm în viior, ea trebuie căutată chiar în acestă clipă.

    RăspundețiȘtergere
  5. Greselile te fac omul care esti azi. Daca totul ar fi fost facut perfect , am trece prin viata fara sa invatam ceva. Si pana la urma, scopul fiecaruia e desavarsirea spirtuala ...

    RăspundețiȘtergere